Școala confesională greco-catolică

Situația școlii confesionale greco-catolice era în mare ca a celei ortodoxe. Dar date documentare avem de mult mai târziu, aceasta și datorită numărului mic al familiilor unite, ceea ce n-a permis organizarea unui învățământ confesional sistematic și în plus neavând mijloace materiale pentru construirea unui edificiu școlar.

În 1880 avem știri despre existența unui edifiu școlar din lemn pentru școala unită care era frecventată de 25 de școlari. Învățător era cantorul Mihailu Olteanu.

Presupun că organizarea învățământului confesional greco-catolic, deși nu avem date, a avut loc în Dîrlos după revoluția din 1848.

În 1890 frecventau școala 17 băieți și 6 fete, învățător fiind unul din cei doi cantori ioanu Câmpean sau Gavrilă Fărcașiu, iar în 1896, 15 feciori și 20 de fete. Învățătorul lipsind, școlarii greco-catolici frecventau școala confesională ortodoxă, ceea ce vine să confirme lipsa unei separații confesionale accentuate între românii din același sat chiar dacă exista o biserică ortodoxă și una unită. În 1911 erau 42 de școlari cuotidiani din care au rămas repetenți 6. Învățător era Ioan Pavel al cărui venit era de 108 florini, școala tinându-se în casele parohiale.

În 1918 învățământul trecând în grija statului, școala greco-catolică este desființată.